Domnul este aproape GBV

Aceasta este o imagine a faptului că părtășia închinătorului nu trebuie să fie niciodată separată de jertfa pe care această părtășie își are temelia. Atât timp cât o persoană are energie spirituală pentru a menține această legătură, închinarea și părtășia sunt, de asemenea, menținute proaspete și sunt primite de Dumnezeu; dar nu mai mult de atât.

Trebuie să ne menținem aproape de jertfă, în duhul minții noastre, în afecțiunile inimii și în experiența sufletului. Această poziție va transmite putere și continuitate închinării noastre. Putem începe bine exprimând închinarea inimilor noastre, fiind preocupați în mod direct cu Hristos, dar putem încheia rău, devenind preocupați de ceea ce facem sau spunem, sau de persoanele care ne ascultă, căzând astfel în cursa numită: „Vinovați cu privire la lucrurile sfinte“. Acest pericol este deosebit de serios și trebuie să ne facă să fim foarte veghetori. Putem începe să ne închinăm prin Duhul și să sfârșim prin carne. Trebuie să veghem pentru a nu trece nicio clipă dincolo de energia Duhului, pentru că doar Duhul ne poate ține preocupați în mod direct cu Hristos.

Dacă Duhul Sfânt produce „cinci cuvinte“ de închinare sau mulțumire, să le exprimăm pe cele cinci și să încheiem. Dacă vom trece dincolo de acestea, „vom mânca din carnea jertfei noastre dincolo de timpul potrivit“; iar aceasta nu va fi nicidecum „primită“, ci va fi o „urâciune“. Se ne amintim de acest lucru și să fim veghetori. Nu trebuie ca aceste lucruri să producă panică. Dumnezeu vrea să fim conduși de Duhul și astfel să fim plini cu Hristos în toată închinarea pe care o aducem. El poate accepta doar ceea ce este divin și, de aceea, El vrea ca noi să prezentăm doar ceea ce este divin.

C. H. Mackintosh