GBV – București 2001 Faptele apostolilor

1 Am alcătuit cea dintâi istorisire, Teofile, despre toate câte a început Isus să facă şi să înveţe,

2 până în ziua în care a fost înălţat, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse porunci apostolilor pe care i-a ales,

3 cărora, după patimile Sale, li S-a şi arătat El Însuşi viu, cu multe dovezi, fiind văzut de ei timp de patruzeci de zile şi vorbind cele despre Împărăţia lui Dumnezeu;

4 şi, fiind împreună cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte promisiunea Tatălui: „pe care aţi auzit-o de la Mine;

5 pentru că Ioan, în adevăr, a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duh Sfânt“.

6 Ei deci, fiind adunaţi împreună, L-au întrebat, spunând: „Doamne, în acest timp restabileşti Împărăţia pentru Israel?“

7 Şi El le-a zis: „Voi nu trebuie să cunoaşteţi timpurile sau vremurile pe care Tatăl le-a aşezat sub propria Sa autoritate;

8 ci veţi primi putere, când va veni Duhul Sfânt peste voi, şi veţi fi martorii Mei atât în Ierusalim, cât şi în toată Iudeea şi Samaria şi până la marginea pământului“.

9 Şi, spunând acestea, pe când priveau ei, a fost înălţat şi un nor L-a luat dinaintea ochilor lor.

10 Şi, pe când priveau ei ţintă spre cer în timp ce El Se ducea, iată, au stat lângă ei şi doi bărbaţi în veşminte albe,

11 care au şi spus: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Isus, care a fost înălţat de la voi în cer, aşa va veni, în felul în care L-aţi văzut mergând spre cer“.

12 Atunci s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cât un drum de sabat.

13 Şi, când au intrat, s-au suit în camera de sus, unde stăteau atât Petru, cât şi Ioan, şi Iacov, şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu, şi Simon Zelotul, şi Iuda, frate al lui Iacov.

14 Toţi aceştia stăruiau într-un gând în rugăciune, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi împreună cu fraţii Lui.

15 Şi, în zilele acelea, Petru, ridicându-se în mijlocul fraţilor (şi mulţimea celor adunaţi era de aproape o sută douăzeci), a spus:

16 „Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura pe care Duhul Sfânt a spus-o mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a devenit călăuză celor care L-au prins pe Isus,

17 pentru că el era numărat între noi şi a luat sorţul slujbei acesteia.

18 Deci, în adevăr, acesta a dobândit un ogor din plata nelegiuirii şi, căzând cu capul în jos, a plesnit prin mijloc şi i s-au vărsat toate măruntaiele.

19 Şi lucrul acesta a ajuns cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, astfel că ogorul acela a fost numit în limba lor: „Acheldama“, adică „Ogorul sângelui“.

20 Pentru că în Cartea Psalmilor este scris: «Locuinţa lui să ajungă pustie şi să nu fie locuitor în ea» şi: «Slujba lui de supraveghetor s-o ia altul».

21 Deci trebuie ca, unul dintre bărbaţii care au mers împreună cu noi în tot timpul în care Domnul Isus intra şi ieşea între noi,

22 începând de la botezul lui Ioan până în ziua când a fost înălţat de a noi, unul dintre aceştia să fie împreună cu noi martor al învierii Lui“.

23 Şi au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis Iust, şi pe Matia.

24 Şi s-au rugat şi au spus: „Tu, Doamne, cunoscător al inimilor tuturor, arată pe care dintre aceştia doi l-ai ales

25 ca să primească sorţul acestei slujbe şi al apostoliei de la care Iuda s-a abătut, ca să meargă la locul lui“.

26 Şi au tras la sorţi pentru ei; şi sorţul a căzut pe Matia şi a fost numărat cu cei unsprezece apostoli.