GBV – București 2001 2 Cronici

1 Şi Solomon, fiul lui David, s-a întărit în împărăţia sa şi Domnul Dumnezeul său era cu el şi l-a mărit nespus.

2 Şi Solomon a vorbit către tot Israelul, către căpeteniile peste mii şi peste sute şi către judecători şi către toţi conducătorii întregului Israel, capii părinteşti.

3 Şi Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălţimea de la Gabaon, pentru că acolo era cortul întâlnirii lui Dumnezeu pe care-l făcuse Moise, slujitorul Domnului, în pustiu.

4 Dar David suise chivotul lui Dumnezeu de la Chiriat-Iearim în locul pe care i-l pregătise David, pentru că îi întinsese un cort la Ierusalim.

5 Şi altarul de aramă pe care-l făcuse Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, era acolo înaintea cortului Domnului; şi Solomon şi adunarea l-au cercetat.

6 Şi Solomon s-a suit acolo înaintea Domnului, la altarul de aramă care era la cortul întâlnirii, şi a înălţat o mie de arderi-de-tot pe el.

7 În aceeaşi noapte, Dumnezeu S-a arătat lui Solomon şi i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau“.

8 Şi Solomon I-a spus lui Dumnezeu: „Tu ai arătat mare îndurare lui David, tatăl meu, şi m-ai făcut împărat în locul său.

9 Acum, Doamne Dumnezeule, să fie întărit cuvântul Tău către David, tatăl meu, pentru că m-ai făcut împărat peste un popor numeros ca pulberea pământului.

10 Acum dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă, ca să pot ieşi şi intra înaintea acestui popor; pentru că cine poate judeca pe acest mare popor al Tău?“

11 Şi Dumnezeu a zis lui Solomon: „Pentru că aceasta este în inima ta şi n-ai cerut avuţie, bogăţii, onoare, nici viaţa celor care te urăsc, şi n-ai cerut zile multe, ci ai cerut înţelepciune şi cunoştinţă pentru tine, ca să poţi judeca pe poporul Meu peste care te-am făcut împărat:

12 înţelepciune şi cunoştinţă îţi sunt date; şi îţi voi da avuţie şi bogăţii şi onoare aşa cum n-au avut împăraţii care au fost mai înainte de tine şi nici unul după tine nu va avea la fel“.

13 Apoi Solomon a venit de la înălţimea din Gabaon, dinaintea cortului întâlnirii, la Ierusalim şi a împărăţit peste Israel.

14 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi; şi i-a aşezat în cetăţile pentru care şi pe lângă împărat, în Ierusalim.

15 Şi împăratul a făcut argintul şi aurul în Ierusalim ca pietrele, şi cedrii ca sicomorii care sunt din abundenţă în vale.

16 Şi caii pe care-i avea Solomon erau aduşi din Egipt; o caravană a negustorilor împăratului aducea o mulţime de cai cu un preţ.

17 Şi se suiau şi aduceau din Egipt un car pentru şase sute de sicli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci. Şi tot astfel aduceau prin mâna lor pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.