37:1 Și Iacov a locuit în țara în care tatăl său locuise temporar, în țara Canaanului.
Iosif în Canaan
37:2 Aceștia sunt urmașii lui Iacov: Iosif, fiind încă tânăr, în vârstă de șaptesprezece ani, păștea1 turma cu frații săi, cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, soțiile tatălui său. Și Iosif îi spunea tatălui său vorbele lor cele rele.
37:3 Și Israel îl iubea pe Iosif mai mult decât pe toți fiii săi, căci era fiul bătrâneții sale; și i-a făcut o haină pestriță2.
37:4 Și frații săi au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toți frații lui, și îl urau și nu-i puteau vorbi prietenos.
37:5 Și Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, și ei l-au urât și mai mult.
37:6 El le-a zis: „Ascultați, vă rog, visul acesta pe care l-am visat:
37:7 Iată, noi legam snopi pe câmp; și, iată, snopul meu s-a ridicat și stătea drept; și, iată, snopii voștri l-au înconjurat și s-au plecat înaintea snopului meu“.
37:8 Și frații săi i-au zis: „Vei domni tu într-adevăr peste noi? Sau vei stăpâni tu într-adevăr peste noi?“. Și l-au urât și mai mult din cauza viselor lui și din cauza cuvintelor lui.
37:9 Și a visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi și a zis: „Iată, am mai visat un vis; și, iată, soarele, luna și unsprezece stele se plecau înaintea mea“.
37:10 Și l-a istorisit tatălui său și fraților săi. Și tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce este acest vis pe care l-ai visat? Vom veni noi, într-adevăr, eu și mama ta și frații tăi, să ne plecăm cu fața la pământ înaintea ta?“.
37:11 Și frații săi îl invidiau, dar tatăl său păstra cuvântul acesta.
37:12 Și frații săi s-au dus să pască turma tatălui lor la Sihem.
37:13 Și Israel i-a zis lui Iosif: „Nu pasc frații tăi turma la Sihem? Vino, și te voi trimite la ei“. Și el i-a zis: „Iată-mă!“.
37:14 Și i-a zis: „Du-te, te rog, vezi dacă frații tăi sunt bine3 și dacă turma este bine și adu-mi vești“. Și l-a trimis din valea Hebron; și el a ajuns la Sihem.
37:15 Și l-a găsit un om pe când rătăcea pe câmp. Și omul acela l-a întrebat, zicând: „Ce cauți?“.
37:16 Și el a zis: „Îi caut pe frații mei; spune-mi, te rog, unde pasc ei turmele“.
37:17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan“.
37:18 Și Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan. Și ei l-au văzut de departe. Și, înainte de a se apropia de ei, au uneltit împotriva lui să-l omoare.
37:19 Și au zis unii către alții: „Iată, vine făuritorul de vise!
37:20 Veniți acum să-l omorâm și să-l aruncăm într-una dintre gropi; și vom zice: l-a mâncat o fiară sălbatică. Și vom vedea ce se va alege de visele lui“.
37:21 Și Ruben a auzit și l-a scăpat din mâna lor și a zis: „Să nu-i luăm viața!“.
37:22 Și Ruben le-a zis: „Nu vărsați sânge; aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie, dar nu puneți mâna pe el“; căci voia să-l scape din mâna lor, ca să-l dea înapoi tatălui său.
37:23 Și a fost așa: când a venit Iosif la frații săi, ei l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță care era pe el.
37:24 Și l-au luat și l-au aruncat în groapă; și groapa era goală, nu era apă în ea.
37:25 Și s-au așezat jos să mănânce pâine; și și-au ridicat ochii, s-au uitat și, iată, o caravană de ismaeliți venea din Galaad; și cămilele lor erau încărcate cu mirodenii, cu balsam și cu smirnă4, și ei mergeau să le ducă în Egipt.
37:26 Și Iuda le-a zis fraților săi: „Ce folos vom avea dacă îl vom ucide pe fratele nostru și-i vom ascunde sângele?
37:27 Veniți și să-l vindem ismaeliților; și mâna noastră să nu fie asupra lui; căci este fratele nostru, carnea noastră“. Și frații lui l-au ascultat.
37:28 Și treceau niște bărbați madianiți, niște negustori. Și l-au tras și l-au scos pe Iosif din groapă și l-au vândut ismaeliților cu douăzeci de arginți. Și ei l-au dus pe Iosif în Egipt.
Jalea lui Iacov
37:29 Și Ruben s-a întors la groapă și, iată, Iosif nu mai era în groapă; și și-a sfâșiat hainele.
37:30 Și s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este; și eu unde mă voi duce?“.
37:31 Și au luat haina lui Iosif, au înjunghiat un țap și au înmuiat haina în sânge.
37:32 Și au trimis haina pestriță, ca să fie dusă tatălui lor, zicând: „Iată ce am găsit: vezi5 acum dacă este haina fiului tău sau nu“.
37:33 Și el a recunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat; fără îndoială, Iosif a fost sfâșiat!“.
37:34 Și Iacov și-a sfâșiat hainele, și-a pus un sac peste coapse și l-a jelit pe fiul său multe zile.
37:35 Și toți fiii săi și toate fiicele sale s-au ridicat ca să-l mângâie, dar el nu voia să fie mângâiat și zicea: „Jelind voi coborî la fiul meu în Locuința morților6“. Și tatăl său l-a plâns.
37:36 Și madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, slujitorul lui Faraon7, căpetenia gărzilor.