3

Decembrie

DIMINEAŢA

Nu ai nici un cusur. Cântarea Cântărilor 4:7

După ce şi-a declarat biserica plină de frumuseţe, Domnul nostru îşi confirmă lauda printr-o preţioasă negaţie: „nu ai nici un cusur". Este ca şi cum Mirele s-ar fi gândit că criticii lumii vor insinua că El a menţionat numai părţile frumoase ale miresei, trecând cu vederea pe cele deformate sau pătate. El le însumează pe toate declarând-o universal şi complet frumoasă, şi lipsită de cusururi. Pata poate fi curând îndepărtată; este cel mai mic lucru care poate desfigura frumuseţea. Dar credinciosul este eliberat chiar şi de aceste pete neînsemnate. Dacă ar fi spus că nu are nici o rană hidoasă, nici o diformitate oribilă, nici o ulceraţie mortală, ne-am fi mirat; dar, când El mărturiseşte că nu , are nici un cusur, toate aceste diformităţi sunt incluse, şi uimirea este şi mai mare. Dacă ar fi promis să îndepărteze cusururile unul câte unul, am fi avut un motiv de bucurie veşnică; dar, când vorbeşte El, lucrul acesta este deja făcut, şi cine îşi poate retine cea mai intensă emoţie de satisfacţie şi plăcere? Suflete, iată „nişte bucate grase şi mieroase" (Psalmi 63:5) pentru tine; mănâncă cât poţi, şi satură-te cu delicatese regale. Isus Christos nu se ceartă cu mireasa Sa. Ea se rătăceşte de El adesea, şi îndurerează Duhul Său Sfânt, dar El nu îngăduie greşelilor să-I afecteze dragostea. El o mustră uneori, dar întotdeauna cu blândeţe, şi cu cele mai bune intenţii; ea este „iubito" (Cânt. 4:1) chiar şi atunci. Nu există nici o amintire a relelor noastre. El nu nutreşte gânduri rele în privinţa noastră, ci ne iartă şi ne iubeşte înainte şi după ce greşim. Iertarea Lui este benefică, fiindcă, dacă Isus ar fi la fel de plin de resentimente ca noi, cum am putea comunica cu El? Credinciosul se supără de multe ori pe Domnul pentru o mică întoarcere a providenţei, dar Mirele nostru ne cunoaşte prea bine nebunia inimilor ca să se supere pe manierele noastre necioplite.

SEARA

Domnul cel viteaz în lupte. Psalmi 24:8

Dumnezeu este slăvit în ochii poporului Său, fiindcă a făcut asemenea minuni pentru ei, în ei şi prin ei. Pentru ei, Domnul Isus a învins orice duşman pe Calvar, sfărâmând toate armele lor prin desăvârşirea lucrării Sale de ascultare. Prin învierea Sa triumfătoare şi prin înălţarea Sa, El a nimicit speranţele iadului, luând „robia roabă" (Psalmi 68:18), făcându-i de râs pe duşmanii noştri, triumfând asupra lor la cruce. Fiecare săgeată pe care ne-ar fi putut-o arunca Satana este ruptă, fiindcă „cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu" (Romani 8:33)? Deşarte sunt toate cuvintele răutăţii infernale, şi bătăliile necontenite ale şarpelui, fiindcă, în mijlocul bisericii, cel şchiop se bucură de pradă, şi slăbănogul este încoronat cu victorie. Cei mântuiţi pot să-L adore pe Domnul pentru vitejia Lui, fiindcă săgeţile urii lor fireşti sunt rupte, şi armele răzvrătirii distruse. Ce victorie a câştigat harul în sufletele noastre! Cât de slăvit este Isus, atunci când voinţa este supusă şi păcatul detronat! Cât despre stricăciunea rămasă, va fi îndepărtată şi ea; fiecare ispită, îndoială şi teamă va fi distrusă. In Salemul inimilor noastre renăscute, numele lui Isus întrece orice comparaţie. El a câştigat dragostea noastră, şi o va purta. Siguri în dragostea Lui, aşteptăm victoria. „Suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit" (Romani 8:37). Prin credinţa, zelul şi sfinţenia noastră, vom nimici puterile întunericului care sunt în lume. Vom câştiga păcătoşii pentru Isus, vom demasca sistemele false, şi vom converti popoarele; fiindcă Dumnezeu este cu noi, şi nimeni nu va sta înaintea noastră. In seara aceasta, războinicul creştin cântă imnul de luptă şi se pregăteşte pentru bătălia de mâine. „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume" (1 loan 4:4).