7

Ianuarie

Text: Matei 6:25-34

„De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră...“ Matei 6:25

Nebunia îngrijorării

Ca şi creştini, nu trebuie să ne îngrijorăm. Cu toate acestea, îngrijorarea este unul dintre acele lucruri de care ne facem cu toţii vinovaţi. Adeseori ne interesăm de probleme care n-ar trebui să ne preocupe. Am citit undeva că există două lucruri de care n-ar trebui sâ ne îngrijorăm niciodată. In primul rînd, nu trebuie să ne îngrijorăm de lucrurile pe care nu putem să le dominăm. Incredinţîndu-le în mîna Domnului în rugăciune, ar trebui să le lăsăm pe seama Lui. In al doilea rînd, n-ar trebui să ne îngrijorăm de lucrurile pe care le putem domina. Ar trebui să încetăm a ne mai îngrijora şi ar trebui să începem să facem ce trebuie cu ele. Hudson Taylor, misionarul în China şi fondatorul organizaţiei misionare Overseas Missionary Fellowship, a dat un sfat înţelept: „Să renunţăm la munca noastră, Ia planurile noastre, la noi înşine, la vieţile noastre, la cei dragi, la influenta pe care o avem, la totul şi să le lăsăm în mîna lui Dumnezeu; şi apoi, după ce l-am dat totul Lui, nu ne va mai rămîne nimic pentru care să ne îngrijorăm". Ar trebui să evităm îngrijorarea, nu numai pentru suferinţele pe care le provoacă, dar mai ales pentru că supără pe Domnul. Se spune că Charles Wesley a zis că pentru el este tot la fel de nepotrivit să înjure ca şi să se îngrijoreze. Fără îndoială că el s-a gîndit că amîndouă sînt păcate. Pentru un copil al lui Dumnezeu, a se îngrijora înseamnă că el se îndoieşte de Tatăl său Cel ceresc şi aceasta este o insultă la adresa Sa. El merită toată încrederea noastră. Punîndu-ne încrederea fermă în Dumnezeu şi în promisiunile Sale, ne va ajuta să nu cădem în nebunia îngrijorării. R.W.D.

Nu te-ndoi, ci crede că după orice nor
E-un soare şi mai dulce şi mai strălucitor.
Nu norul este veşnic, ci soarele-i acel
Ce-nvinge şi rămîne stăpîn în urmă, el.

Ctnd ne îngrijoram,
credem mai mult in problemele noastre
decit credem în promisiunile lui Dumnezeu.