22

Decembrie

DIMINEAŢA

Eu te întăresc. Isaia 41:10

Dumnezeu are rezerve puternice cu care să-şi ţină angajamentul, fiindcă El este capabil să facă totul. Credinciosule, până nu vei seca oceanul atotputerniciei, până nu vei sfărâma în bucăţi munţii tăriei, nu ai de ce să te temi. Nu te gândi că puterea omului va putea birui vreodată puterea lui Dumnezeu. Cât va sta pământul în picioare, ai destule motive să rămâi tare în credinţă. Acelaşi Dumnezeu care conduce pământul pe orbită, care hrăneşte cuptorul aprins al soarelui şi aprinde lămpile stelelor a promis să te întărească în fiecare zi. Dacă El este capabil să susţină universul, ce te face să crezi că nu va fi în stare să-Şi îndeplinească promisiunea? Aminteşte-ţi ce a făcut în vechime, în generaţiile trecute. Aminteşte-ţi că a vorbit, şi s-a făcut; că a poruncit, şi au luat fiinţă. Oare va obosi Cel care a creat lumea? El a făcut lumea din nimic; nu va fi oare în stare să-şi susţină copiii? Va fi necredincios cuvântului Său, şi lipsit de putere? Cine stăpâneşte furtuna? Nu călătoreşte El pe aripile vântului, nu face din nori carul Său, şi nu ţine oceanul în palma mâinilor Lui? Cum te-ar putea dezamăgi? Dacă ţi-a făcut o asemenea promisiune, te vei îndoi măcar o clipă de El, crezând că nu are putere să o îndeplinească? A, nu! Nu poţi să te mai îndoieşti. Dumnezeul şi puterea mea, cred că promisiunea Ta se va îndeplini, fiindcă rezervorul necuprins al harului Tău nu poate fi golit niciodată, şi hambarul fără fund al puterii Tale nu poate fi golit de prietenii Tăi sau jefuit de duşmani.

Toţi cei fără puteri să se-nţărească
Şi în cântare pe Iehova să-L mărească.

SEARA

Netrebnicia copiilor Lui. Deuteronom 32:5

Care este „netrebnicia" care îi înseamnă pe copiii lui Dumnezeu? Ar fi zadarnic să încercăm s-o aflăm singuri, dar Cuvântul lui Dumnezeu o descoperă. Putem să păşim cu încredere atunci când descoperirea este călăuza noastră. Ni se spune în privinţa Domnului că „tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu" (loan 1:12). Atunci înseamnă că, dacă L-am primit pe Isus Christos în inima mea, sunt copil al lui Dumnezeu. In acelaşi verset este descrisă aceeaşi primire pentru cei care cred în numele lui Isus Christos. Deci, dacă eu cred în numele lui Isus Christos - adică dacă mă predau cu toată inima Răscumpărătorului răstignit şi înălţat - sunt membru al familiei Celui Prea înalt. Orice mi-ar lipsi, dacă am acest lucru, am privilegiul de a deveni copil al lui Dumnezeu. Domnul Isus O spune în alt fel: „oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine" (loan 10:27). Este problema cojii de nucă. Christos apare ca Păstor în faţa oilor Lui, nu în faţa altora. De îndată ce apare, oile Lui îl recunosc. Se încred în El şi sunt gata să-L urmeze. El le cunoaşte, şi ele îl cunosc. Este o cunoştinţă reciprocă, şi există o legătură constantă între ei. De aceea, acest semn, semnul sigur, semnul infailibil al naşterii din nou şi înfierii, este credinţa în Răscumpărătorul ales. Cititorule, te îndoieşti? Nu ştii dacă porţi sigur semnul secret al copiilor lui Dumnezeu? Atunci nu mai lăsa să treacă nici o clipă fără să spui „cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima" (Psalmi 139:23), Nu trata cu uşurinţă problema aceasta, te implor! Dacă vrei să glumeşti, glumeşti cu probleme secundare: cu sănătatea, dacă vrei, sau cu averea ta. Dar în privinţa sufletului, a sufletului tău nemuritor şi a destinului său veşnic, te implor să fii serios. Fi sigur în privinţa locului în care îţi vei petrece veşnicia!