17

Aprilie

Text: Matei 23:1-12

..Jnvăţaţi de la Mine căci Eu sint blînd şi smerit cu inima... Matei 11:29

Cînd pictura lui Rafael „Madona Sixtină" a fost adusă la Drezda în Germania, ea a fost expusă mai întîi în palatul regal. Locul cel mai luminos din salon era ocupat de către tronul regal. Observând situaţia, regele s-a sculat de pe tron, spunînd: „Să-i facem loc nemuritorului Rafael!" Tot astfel, există numai un tron în inima omului, şi cea mai importantă întrebare pentru noi este: Cine ocupă locul acela al autorităţii? Este el ocupat de Cristos sau de eul nostru?
În zilele lui Isus, conducătorii religioşi, plini de mîndrie doreau să fie văzuţi cu El. Autoinvitîndu-se la ospeţe şi banchete, căutau locurile cele mai bune din faţă. Chiar şi ucenicii Săi s-au certat care să fie mai mare. Cu toate acestea, între ei stătea Dumnezeu „Cel arătat în trup" (1 Timotei 3:16), spunînd: „Eu sînt blînd şi smerit cu inima". Singura Sa consideraţie era cum să-L glorifice pe Dum- nezeu şi să-i binecuvînte pe cei din jur. Dacă vrem să-I urmăm exemplul şi să învăţăm de la El, atunci dorinţele noastre egoiste trebuie date la o parte. Horatius Bonar a comentat odată că el poate să-şi dea seama cînd un creştin creşte şi se zideşte. EI a spus: „Un credincios II va înălţa pe învăţătorul lui, va vorbi puţin despre realizările sale şi va deveni tot mai mic în propriii lui ochi". Azi să ne punem următoarea întrebare: „Cine stă pe tronul vieţii mele - eul sau Mîntuitorul?" Dacă este eul, atunci să învăţăm de la Isus care este blînd şi smerit cu inima. Să-I facem loc lui Isus! -H.G.B.

Isuse, Mare fără margini
De binecuvîntări şi har;
Umila noastră mulţumire
în faţa Ta-ngenunche iar.    - Traian Dorz.

Dă-I lui Dumnezeu acel loc în inima ta pe care-l are El în univers.