7

Decembrie

Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: Ava, Tată! însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui DUMNEZEU. Şi dacă suntem copii suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui DUMNEZEU, şi împreună moştenitori cu CRISTOS. Romani 8.15-17

Aceasta e partea credincioşilor adevăraţi care sunt în strânsă legătură cu Cristos. Noi mai suntem în lumea aceasta care l-a lepădat pe Domnul. Credem într-adevăr că Satana este stăpânitorul şi dumnezeul acestei lumi? Ne-am îndreptat noi umblarea noastră fondaţi pe această credinţă? Este pentru noi un adevăr că Domnul sade la dreapta lui Dumnezeu şi că El va reveni pentru a ne lua la El ca să primim binecuvântările în casa Tatălui, să vedem slava şi să savurăm dragostea Lui? Mărturisim prin faptele şi umblarea noastră aceasta? Se găseşte în inimile noastre acea dragoste copilărească faţă de Tatăl care e dovada că suntem fii? Purtăm în noi mărturia că suntem moştenitori ai tuturor binecuvântărilor şi ai slavei? Ocupăm acelaşi loc în această lume pe care l-a ocupat şi Domnul? Când a fost în lume nu a avut nici un loc. Dar care e situaţia ta? După ce speră inima ta, după lucrurile văzute sau după cele nevăzute? Ce loc ocupă Domnul în noi? Locuieşte El în inima noastră încât să putem spune că El este preţul cel mai scump? Dacă acceptăm atunci ne putem bucura de venirea Sa şi să spunem şi noi: Amin! Vino Doamne Isuse!
Să cercetăm cu toţii aceste întrebări şi să dăm un răspuns clar din toată inima!
Nu este nimic adevărat, nimic trainic, nimic mulţumitor, decât ÎN Cristos. În afară de El „totul este deşertăciune şi goană după vânt” (Ecl. 2.17). NUMAI în Isus Cristos avem totul deplin.