24 noiembrie

Text: Psalmul 136:1-9

CREAŢIA SI RECUNOŞTINŢA

Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor... Pe cel ce-a făcut
cerurile cu pricepere. Psalmul 136:2, 5

Intr-o zi, mergînd spre locul de muncă, am văzut pe bara din
spate a unei maşini o etichetă, pe care scria: „Ai mulţumit azi
unei plante verzi?" Ciudat, m-am gîndit. Plantele, desigur, sînt
esenţiale vieţii. Prin procesul de fotosinteză_tele produc oxigen.
Apoi, ne asigură mîncare, combustibil, medicamente, şi o mulţime
de materiale de construcţii şi industriale. Voia să spună oare
eticheta aceea că din pricina faptului că depindem atît de mult de
plante, ar trebui să le mulţumim lor pentru binecuvîntările noas-
tre? Poate că da.

Minunile creaţiei ar trebui să ne umple inimile de mulţumire, dar
întotdeauna numai pentru Creator. In cartea sa de devoţiune,
Oswald Chambers a scris: „învaţă să asociezi ideile demne de
Dumnezeu cu tot ce se întîmplă în natură - răsăritul şi apusul
soarelui, soarele şi stelele, schimbarea anotimpurilor - şi imagi-
naţia ta nu va fi niciodată aservită impulsurilor tale, ci întotdeauna
va fi în slujba lui Dumnezeu". Şi slujirea este recunoştinţa din toată
inima faţă de Acela care a adus totul în existenţă, şi care susţine
lumea noastră prin puterea Sa cea măreaţă.

Fii conştient de creaţie. Soarele ne aminteşte de căldura dragostei
lui Dumnezeu. Imensitatea spaţiului ne vorbeşte de nemărginirea
Lui. Răsăritul şi apusul soarelui ne revelează frumuseţea şi splen-
doarea naturii Sale divine. Cum ar trebui să ne facă acestea să-L
lăudăm pe Acela care nu numai că ne-a dat viaţa fizică, dar care
ne-a dăruit viaţa veşnică prin credinţa în Isus Cristos.

Eticheta aceea ar trebui schimbată astfel: „Ai adus mulţumiri lui
Dumnezeu azi?"                                         - D.J.D.

Vînt şi ape, tărînă şi lumină
Vorbesc de dragostea-I divină;
Tu l-ai mulţumit vreodată
Pentru toate ce ne-arată?- Anonim

Este bine să ne închinăm lui Dumnezeu în natură,
dacă aceasta ne ajută sâ ne închinăm
Dumnezeului naturii - mjl De Haan, mj).